pipăitură

Romanian

Etymology

From pipăi +‎ -tură.

Noun

pipăitură f (plural pipăituri)

1. touch

Declension

Declension of pipăitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) pipăitură	pipăitura	(niște) pipăiture	pipăiturele
genitive/dative	(unei) pipăiture	pipăiturei	(unor) pipăiture	pipăiturelor
vocative	pipăitură, pipăituro		pipăiturelor