potricăli

Romanian

Etymology

From potricală.

Verb

a potricăli (third-person singular present potricălește, past participle potricălit) 4th conj.

1. to perforate, to make a hole

Conjugation

    conjugation of potricăli (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a potricăli
gerund			potricălind
past participle			potricălit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	potricălesc	potricălești	potricălește	potricălim	potricăliți	potricălesc
	imperfect	potricăleam	potricăleai	potricălea	potricăleam	potricăleați	potricăleau
	simple perfect	potricălii	potricăliși	potricăli	potricălirăm	potricălirăți	potricăliră
	pluperfect	potricălisem	potricăliseși	potricălise	potricăliserăm	potricăliserăți	potricăliseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să potricălesc	să potricălești	să potricălească	să potricălim	să potricăliți	să potricălească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		potricălește			potricăliți
	negative		nu potricăli			nu potricăliți