precurmător
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
precurmător m or n (feminine singular precurmătoare, masculine plural precurmători, feminine and neuter plural precurmătoare)
Declension edit
Declension of precurmător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | precurmător | precurmătoare | precurmători | precurmătoare | ||
| definite | precurmătorul | precurmătoarea | precurmătorii | precurmătoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | precurmător | precurmătoare | precurmători | precurmătoare | ||
| definite | precurmătorului | precurmătoarei | precurmătorilor | precurmătoarelor | |||