prefațator

Romanian

Etymology

From prefața +‎ -tor.

Noun

prefațator m (plural prefațatori)

1. prefacer

Declension

Declension of prefațator

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) prefațator	prefațatorul	(niște) prefațatori	prefațatorii
genitive/dative	(unui) prefațator	prefațatorului	(unor) prefațatori	prefațatorilor
vocative	prefațatorule		prefațatorilor