protestăciune

Romanian

Etymology

From protest +‎ -ăciune.

Noun

protestăciune f (plural protestăciuni)

1. (obsolete) protest

Declension

Declension of protestăciune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) protestăciune	protestăciunea	(niște) protestăciuni	protestăciunile
genitive/dative	(unei) protestăciuni	protestăciunii	(unor) protestăciuni	protestăciunilor
vocative	protestăciune, protestăciuneo		protestăciunilor

References

• protestăciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN