răscula

Romanian

Etymology

From răs- +‎ scula.

Verb

a răscula (third-person singular present răscoală, past participle răsculat) 1st conj.

1. to revolt, rebel, uprise

Conjugation

    conjugation of răscula (first conjugation, no infix)

infinitive			a răscula
gerund			răsculând
past participle			răsculat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	răscol	răscoli	răscoală	răsculăm	răsculați	răscoală
	imperfect	răsculam	răsculai	răscula	răsculam	răsculați	răsculau
	simple perfect	răsculai	răsculași	răsculă	răscularăm	răscularăți	răsculară
	pluperfect	răsculasem	răsculaseși	răsculase	răsculaserăm	răsculaserăți	răsculaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să răscol	să răscoli	să răscoale	să răsculăm	să răsculați	să răscoale
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		răscoală			răsculați
	negative		nu răscula			nu răsculați