rătăcitor

Romanian

Etymology

From rătăci +‎ -tor.

Adjective

rătăcitor m or n (feminine singular rătăcitoare, masculine plural rătăcitori, feminine and neuter plural rătăcitoare)

1. wandering

Declension

Declension of rătăcitor

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	rătăcitor		rătăcitoare	rătăcitori	rătăcitoare
	definite	rătăcitorul		rătăcitoarea	rătăcitorii	rătăcitoarele
genitive/ dative	indefinite	rătăcitor		rătăcitoare	rătăcitori	rătăcitoare
	definite	rătăcitorului		rătăcitoarei	rătăcitorilor	rătăcitoarelor