răzvrăti

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic развратити (razvratiti, “to deviate from the path”), from раз- (raz-, “change”) +‎ вратити (vratiti, “to turn”), from Proto-Slavic *vortiti (“to turn”).

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a răzvrăti (third-person singular present răzvrătește, past participle răzvrătit) 4th conj.

1. to revolt, to rebel

Conjugation

    conjugation of răzvrăti (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a răzvrăti
gerund			răzvrătind
past participle			răzvrătit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	răzvrătesc	răzvrătești	răzvrătește	răzvrătim	răzvrătiți	răzvrătesc
	imperfect	răzvrăteam	răzvrăteai	răzvrătea	răzvrăteam	răzvrăteați	răzvrăteau
	simple perfect	răzvrătii	răzvrătiși	răzvrăti	răzvrătirăm	răzvrătirăți	răzvrătiră
	pluperfect	răzvrătisem	răzvrătiseși	răzvrătise	răzvrătiserăm	răzvrătiserăți	răzvrătiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să răzvrătesc	să răzvrătești	să răzvrătească	să răzvrătim	să răzvrătiți	să răzvrătească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		răzvrătește			răzvrătiți
	negative		nu răzvrăti			nu răzvrătiți