racola

French

Verb

racola

1. third-person singular past historic of racoler

Romanian

Etymology

Borrowed from French racoler.

Verb

a racola (third-person singular present racolează, past participle racolat) 1st conj.

1. (transitive) to solicit, tout for (clients, business etc.), to hustle

Conjugation

    conjugation of racola (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a racola
gerund			racolând
past participle			racolat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	racolez	racolezi	racolează	racolăm	racolați	racolează
	imperfect	racolam	racolai	racola	racolam	racolați	racolau
	simple perfect	racolai	racolași	racolă	racolarăm	racolarăți	racolară
	pluperfect	racolasem	racolaseși	racolase	racolaserăm	racolaserăți	racolaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să racolez	să racolezi	să racoleze	să racolăm	să racolați	să racoleze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		racolează			racolați
	negative		nu racola			nu racolați