recircula

Romanian

Etymology

From re- +‎ circula.

Verb

a recircula (third-person singular present recirculă, past participle recirculat) 1st conj.

1. to recirculate

Conjugation

    conjugation of recircula (first conjugation, no infix)

infinitive			a recircula
gerund			recirculând
past participle			recirculat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	recircul	recirculi	recirculă	recirculăm	recirculați	recirculă
	imperfect	recirculam	recirculai	recircula	recirculam	recirculați	recirculau
	simple perfect	recirculai	recirculași	recirculă	recircularăm	recircularăți	recirculară
	pluperfect	recirculasem	recirculaseși	recirculase	recirculaserăm	recirculaserăți	recirculaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să recircul	să recirculi	să recircule	să recirculăm	să recirculați	să recircule
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		recirculă			recirculați
	negative		nu recircula			nu recirculați

Spanish

Verb

recircula

1. inflection of recircular:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative