reconstitui

See also: reconstituí

Portuguese

Verb

reconstitui

1. inflection of reconstituir:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French reconstituer. By surface analysis, re- +‎ constitui.

Verb

a reconstitui (third-person singular present reconstituie, past participle reconstituit) 4th conj.

1. to reconstitute

Conjugation

    conjugation of reconstitui (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a reconstitui
gerund			reconstituind
past participle			reconstituit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	reconstitui	reconstitui	reconstituie	reconstituim	reconstituiți	reconstituie
	imperfect	reconstituiam	reconstituiai	reconstituia	reconstituiam	reconstituiați	reconstituiau
	simple perfect	reconstituii	reconstituiși	reconstitui	reconstituirăm	reconstituirăți	reconstituiră
	pluperfect	reconstituisem	reconstituiseși	reconstituise	reconstituiserăm	reconstituiserăți	reconstituiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să reconstitui	să reconstitui	să reconstituie	să reconstituim	să reconstituiți	să reconstituie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		reconstituie			reconstituiți
	negative		nu reconstitui			nu reconstituiți