reorchestra

Romanian

Etymology

Borrowed from French réorchestrer.

Verb

a reorchestra (third-person singular present reorchestrează, past participle reorchestrat) 1st conj.

1. to reorchestrate

Conjugation

    conjugation of reorchestra (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a reorchestra
gerund			reorchestrând
past participle			reorchestrat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	reorchestrez	reorchestrezi	reorchestrează	reorchestrăm	reorchestrați	reorchestrează
	imperfect	reorchestram	reorchestrai	reorchestra	reorchestram	reorchestrați	reorchestrau
	simple perfect	reorchestrai	reorchestrași	reorchestră	reorchestrarăm	reorchestrarăți	reorchestrară
	pluperfect	reorchestrasem	reorchestraseși	reorchestrase	reorchestraserăm	reorchestraserăți	reorchestraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să reorchestrez	să reorchestrezi	să reorchestreze	să reorchestrăm	să reorchestrați	să reorchestreze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		reorchestrează			reorchestrați
	negative		nu reorchestra			nu reorchestrați