reordona

Romanian

Etymology

From re- +‎ ordona.

Verb

a reordona (third-person singular present reordonează, past participle reordonat) 1st conj.

1. to reorder

Conjugation

    conjugation of reordona (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a reordona
gerund			reordonând
past participle			reordonat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	reordonez	reordonezi	reordonează	reordonăm	reordonați	reordonează
	imperfect	reordonam	reordonai	reordona	reordonam	reordonați	reordonau
	simple perfect	reordonai	reordonași	reordonă	reordonarăm	reordonarăți	reordonară
	pluperfect	reordonasem	reordonaseși	reordonase	reordonaserăm	reordonaserăți	reordonaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să reordonez	să reordonezi	să reordoneze	să reordonăm	să reordonați	să reordoneze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		reordonează			reordonați
	negative		nu reordona			nu reordonați