repauza

Romanian

Etymology

Borrowed from French reposer, Late Latin repausāre. Compare the inherited doublet răposa.

Verb

a repauza (third-person singular present repauzează, past participle repauzat) 1st conj.

1. to rest, repose

   Synonym: odihni

Conjugation

    conjugation of repauza (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a repauza
gerund			repauzând
past participle			repauzat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	repauzez	repauzezi	repauzează	repauzăm	repauzați	repauzează
	imperfect	repauzam	repauzai	repauza	repauzam	repauzați	repauzau
	simple perfect	repauzai	repauzași	repauză	repauzarăm	repauzarăți	repauzară
	pluperfect	repauzasem	repauzaseși	repauzase	repauzaserăm	repauzaserăți	repauzaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să repauzez	să repauzezi	să repauzeze	să repauzăm	să repauzați	să repauzeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		repauzează			repauzați
	negative		nu repauza			nu repauzați

Derived terms

• repauzare