repezitură

Romanian

Etymology

From repezi +‎ -tură.

Noun

repezitură f (plural repezituri)

1. fast move

Declension

Declension of repezitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) repezitură	repezitura	(niște) repezituri	repeziturile
genitive/dative	(unei) repezituri	repeziturii	(unor) repezituri	repeziturilor
vocative	repezitură, repezituro		repeziturilor