ridiculiza

See also: ridiculizá

Portuguese

Verb

ridiculiza

1. inflection of ridiculizar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French ridiculiser. By surface analysis, ridicul +‎ -iza.

Verb

a ridiculiza (third-person singular present ridiculizează, past participle ridiculizat) 1st conj.

1. to ridicule

Conjugation

    conjugation of ridiculiza (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a ridiculiza
gerund			ridiculizând
past participle			ridiculizat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	ridiculizez	ridiculizezi	ridiculizează	ridiculizăm	ridiculizați	ridiculizează
	imperfect	ridiculizam	ridiculizai	ridiculiza	ridiculizam	ridiculizați	ridiculizau
	simple perfect	ridiculizai	ridiculizași	ridiculiză	ridiculizarăm	ridiculizarăți	ridiculizară
	pluperfect	ridiculizasem	ridiculizaseși	ridiculizase	ridiculizaserăm	ridiculizaserăți	ridiculizaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să ridiculizez	să ridiculizezi	să ridiculizeze	să ridiculizăm	să ridiculizați	să ridiculizeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		ridiculizează			ridiculizați
	negative		nu ridiculiza			nu ridiculizați

Spanish

Verb

ridiculiza

1. inflection of ridiculizar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative