săgetător

Romanian

Etymology

From săgeta +‎ -tor.

Noun

săgetător m (plural săgetători)

1. archer, bowman

   Synonym: arcaș

Declension

Declension of săgetător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) săgetător	săgetătorul	(niște) săgetători	săgetătorii
genitive/dative	(unui) săgetător	săgetătorului	(unor) săgetători	săgetătorilor
vocative	săgetătorule		săgetătorilor

Related terms

• săgeată