sălășluitor

Romanian

Etymology

From sălășlui +‎ -tor.

Adjective

sălășluitor m or n (feminine singular sălășluitoare, masculine plural sălășluitori, feminine and neuter plural sălășluitoare)

1. inhabiting

Declension

Declension of sălășluitor

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	sălășluitor		sălășluitoare	sălășluitori	sălășluitoare
	definite	sălășluitorul		sălășluitoarea	sălășluitorii	sălășluitoarele
genitive/ dative	indefinite	sălășluitor		sălășluitoare	sălășluitori	sălășluitoare
	definite	sălășluitorului		sălășluitoarei	sălășluitorilor	sălășluitoarelor

References

• sălășluitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN