sălbatic

Megleno-Romanian

Etymology

Inherited from Vulgar Latin silvāticus, from silva (“forest”).

Adjective

sălbatic

1. wild, feral, untamed

Romanian

Alternative forms

• selbatec
• selbatec
• sălbatec
• sĕlbatec — obsolete
• sĕlbatic — obsolete

Etymology

Inherited from Vulgar Latin silvāticus, from silva (“forest”). Compare Italian selvatico, French sauvage.

Pronunciation

• IPA^(key): [səlˈba.tik]

• Audio:

  (file)

Adjective

sălbatic m or n (feminine singular sălbatică, masculine plural sălbatici, feminine and neuter plural sălbatice)

1. (of animals) feral, wild, untamed
2. (of a person) animal, savage (unhindered by social codes)
3. (in general) wild, fierce

Declension

Declension of sălbatic

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	sălbatic		sălbatică	sălbatici	sălbatice
	definite	sălbaticul		sălbatica	sălbaticii	sălbaticele
genitive/ dative	indefinite	sălbatic		sălbatice	sălbatici	sălbatice
	definite	sălbaticului		sălbaticei	sălbaticelor	sălbaticilor

Derived terms

• sălbăticiune
• sălbăticie
• sălbăție