sălbatic
Romanian edit
Alternative forms edit
Etymology edit
Inherited from Vulgar Latin salvāticus, from Latin silvāticus, from silva (“forest”). Compare Italian selvatico, French sauvage.
Pronunciation edit
Adjective edit
sălbatic m or n (feminine singular sălbatică, masculine plural sălbatici, feminine and neuter plural sălbatice)
- (of animals) feral, wild
- (of a person) animal (unhindered by social codes)
- (in general) wild, fierce
Declension edit
Declension of sălbatic
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | sălbatic | sălbatică | sălbatici | sălbatice | ||
| definite | sălbaticul | sălbatica | sălbaticii | sălbaticele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | sălbatic | sălbatice | sălbatici | sălbatice | ||
| definite | sălbaticului | sălbaticei | sălbaticelor | sălbaticilor | |||