scârțar

Romanian

Etymology

From scârț +‎ -ar.

Adjective

scârțar m or n (feminine singular scârțară, masculine plural scârțari, feminine and neuter plural scârțare)

1. stingy

Declension

Declension of scârțar

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	scârțar		scârțară	scârțari	scârțare
	definite	scârțarul		scârțara	scârțarii	scârțarele
genitive/ dative	indefinite	scârțar		scârțare	scârțari	scârțare
	definite	scârțarului		scârțarei	scârțarilor	scârțarelor

Noun

scârțar m (plural scârțari)

1. stingy person

Declension

Declension of scârțar

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) scârțar	scârțarul	(niște) scârțari	scârțarii
genitive/dative	(unui) scârțar	scârțarului	(unor) scârțari	scârțarilor
vocative	scârțarule		scârțarilor