scarifica

Italian

Verb

scarifica

1. inflection of scarificare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Anagrams

• fasciarci, fiaccarsi, sacrifica

Romanian

Etymology

Borrowed from French scarifier, from Latin scarificare.

Verb

a scarifica (third-person singular present scarifică, past participle scarificat) 1st conj.

1. to scarify

Conjugation

    conjugation of scarifica (first conjugation, no infix)

infinitive			a scarifica
gerund			scarificând
past participle			scarificat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	scarific	scarifici	scarifică	scarificăm	scarificați	scarifică
	imperfect	scarificam	scarificai	scarifica	scarificam	scarificați	scarificau
	simple perfect	scarificai	scarificași	scarifică	scarificarăm	scarificarăți	scarificară
	pluperfect	scarificasem	scarificaseși	scarificase	scarificaserăm	scarificaserăți	scarificaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să scarific	să scarifici	să scarifice	să scarificăm	să scarificați	să scarifice
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		scarifică			scarificați
	negative		nu scarifica			nu scarificați