scoborâtor

Romanian

Etymology

From scoborî +‎ -tor.

Adjective

scoborâtor m or n (feminine singular scoborâtoare, masculine plural scoborâtori, feminine and neuter plural scoborâtoare)

1. descendant

Declension

Declension of scoborâtor

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	scoborâtor		scoborâtoare	scoborâtori	scoborâtoare
	definite	scoborâtorul		scoborâtoarea	scoborâtorii	scoborâtoarele
genitive/ dative	indefinite	scoborâtor		scoborâtoare	scoborâtori	scoborâtoare
	definite	scoborâtorului		scoborâtoarei	scoborâtorilor	scoborâtoarelor

Noun

scoborâtor m (plural scoborători)

1. descendant

Declension

Declension of scoborâtor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) scoborâtor	scoborâtorul	(niște) scoborători	scoborătorii
genitive/dative	(unui) scoborâtor	scoborâtorului	(unor) scoborători	scoborătorilor
vocative	scoborâtorule		scoborătorilor