sfârteca

Romanian

Alternative forms

• sfârtica

Etymology

Inherited from Vulgar Latin root *exfracticāre, from Latin fractus or alternatively from Romanian sfert.

Verb

a sfârteca (third-person singular present sfârtecă, past participle sfârtecat) 1st conj.

1. to mangle, maim, tear up

   Synonyms: sfâșia, dumica

Conjugation

    conjugation of sfârteca (first conjugation, no infix)

infinitive			a sfârteca
gerund			sfârtecând
past participle			sfârtecat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	sfârtec	sfârteci	sfârtecă	sfârtecăm	sfârtecați	sfârtecă
	imperfect	sfârtecam	sfârtecai	sfârteca	sfârtecam	sfârtecați	sfârtecau
	simple perfect	sfârtecai	sfârtecași	sfârtecă	sfârtecarăm	sfârtecarăți	sfârtecară
	pluperfect	sfârtecasem	sfârtecaseși	sfârtecase	sfârtecaserăm	sfârtecaserăți	sfârtecaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să sfârtec	să sfârteci	să sfârtece	să sfârtecăm	să sfârtecați	să sfârtece
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		sfârtecă			sfârtecați
	negative		nu sfârteca			nu sfârtecați