sfădi

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic съвадити (sŭvaditi). By surface analysis, sfadă +‎ -i.

Verb

a sfădi (third-person singular present sfădește, past participle sfădit) 4th conj.

1. (reflexive, colloquial) to argue
2. to scold

Conjugation

    conjugation of sfădi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a sfădi
gerund			sfădind
past participle			sfădit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	sfădesc	sfădești	sfădește	sfădim	sfădiți	sfădesc
	imperfect	sfădeam	sfădeai	sfădea	sfădeam	sfădeați	sfădeau
	simple perfect	sfădii	sfădiși	sfădi	sfădirăm	sfădirăți	sfădiră
	pluperfect	sfădisem	sfădiseși	sfădise	sfădiserăm	sfădiserăți	sfădiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să sfădesc	să sfădești	să sfădească	să sfădim	să sfădiți	să sfădească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		sfădește			sfădiți
	negative		nu sfădi			nu sfădiți