stâlcitură

Romanian

Etymology

From stâlci +‎ -tură.

Noun

stâlcitură f (plural stâlcituri)

1. crushing

Declension

Declension of stâlcitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) stâlcitură	stâlcitura	(niște) stâlciture	stâlciturele
genitive/dative	(unei) stâlciture	stâlciturei	(unor) stâlciture	stâlciturelor
vocative	stâlcitură, stâlcituro		stâlciturelor