strâmta

Romanian

Etymology

From strâmt +‎ -a.

Verb

a strâmta (third-person singular present strâmtează, past participle strâmtat) 1st conj.

1. to make narrow, tight
2. (reflexive) to become narrower, tighter

Conjugation

    conjugation of strâmta (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a strâmta
gerund			strâmtând
past participle			strâmtat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	strâmtez	strâmtezi	strâmtează	strâmtăm	strâmtați	strâmtează
	imperfect	strâmtam	strâmtai	strâmta	strâmtam	strâmtați	strâmtau
	simple perfect	strâmtai	strâmtași	strâmtă	strâmtarăm	strâmtarăți	strâmtară
	pluperfect	strâmtasem	strâmtaseși	strâmtase	strâmtaserăm	strâmtaserăți	strâmtaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să strâmtez	să strâmtezi	să strâmteze	să strâmtăm	să strâmtați	să strâmteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		strâmtează			strâmtați
	negative		nu strâmta			nu strâmtați

Synonyms

• îngusta