străfin

Romanian

Etymology

From stră- +‎ fin.

Adjective

străfin m or n (feminine singular străfină, masculine plural străfini, feminine and neuter plural străfine)

1. superfine

Declension

Declension of străfin

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	străfin		străfină	străfini	străfine
	definite	străfinul		străfina	străfinii	străfinele
genitive/ dative	indefinite	străfin		străfine	străfini	străfine
	definite	străfinului		străfinei	străfinilor	străfinelor

References

• străfin in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN