sunare

Neapolitan

Verb

sunare

1. Alternative spelling of sonare (“to make a sound”)

Romanian

Etymology

From suna +‎ -re.

Noun

sunare f (plural sunări)

1. ring

Declension

Declension of sunare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) sunare	sunarea	(niște) sunări	sunările
genitive/dative	(unei) sunări	sunării	(unor) sunări	sunărilor
vocative	sunare, sunareo		sunărilor