suspecta

French

Pronunciation

• IPA^(key): /sys.pɛk.ta/

Verb

suspecta

1. third-person singular past historic of suspecter

Latin

Participle

suspecta

1. inflection of suspectus:
   1. nominative/vocative feminine singular
   2. nominative/accusative/vocative neuter plural

Participle

suspectā

1. ablative feminine singular of suspectus

Romanian

Etymology

Borrowed from French suspecter.

Verb

a suspecta (third-person singular present suspectează, past participle suspectat) 1st conj.

1. to suspect

Conjugation

    conjugation of suspecta (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a suspecta
gerund			suspectând
past participle			suspectat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	suspectez	suspectezi	suspectează	suspectăm	suspectați	suspectează
	imperfect	suspectam	suspectai	suspecta	suspectam	suspectați	suspectau
	simple perfect	suspectai	suspectași	suspectă	suspectarăm	suspectarăți	suspectară
	pluperfect	suspectasem	suspectaseși	suspectase	suspectaserăm	suspectaserăți	suspectaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să suspectez	să suspectezi	să suspecteze	să suspectăm	să suspectați	să suspecteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		suspectează			suspectați
	negative		nu suspecta			nu suspectați