suspiciona
Romanian
editEtymology
editFrom suspiciune.
Verb
edita suspiciona (third-person singular present suspicionează, past participle suspicionat) 1st conj.
- to suspect
Conjugation
edit conjugation of suspiciona (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a suspiciona | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | suspicionând | ||||||
past participle | suspicionat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | suspicionez | suspicionezi | suspicionează | suspicionăm | suspicionați | suspicionează | |
imperfect | suspicionam | suspicionai | suspiciona | suspicionam | suspicionați | suspicionau | |
simple perfect | suspicionai | suspicionași | suspicionă | suspicionarăm | suspicionarăți | suspicionară | |
pluperfect | suspicionasem | suspicionaseși | suspicionase | suspicionaserăm | suspicionaserăți | suspicionaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să suspicionez | să suspicionezi | să suspicioneze | să suspicionăm | să suspicionați | să suspicioneze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | suspicionează | suspicionați | |||||
negative | nu suspiciona | nu suspicionați |
References
edit- suspiciona in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN