ticăloși

Romanian

Etymology

From ticălos +‎ -i.

Verb

a ticăloși (third-person singular present ticăloșește, past participle ticăloșit) 4th conj.

1. to become a villain

Conjugation

    conjugation of ticăloși (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a ticăloși
gerund			ticăloșind
past participle			ticăloșit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	ticăloșesc	ticăloșești	ticăloșește	ticăloșim	ticăloșiți	ticăloșesc
	imperfect	ticăloșeam	ticăloșeai	ticăloșea	ticăloșeam	ticăloșeați	ticăloșeau
	simple perfect	ticăloșii	ticăloșiși	ticăloși	ticăloșirăm	ticăloșirăți	ticăloșiră
	pluperfect	ticăloșisem	ticăloșiseși	ticăloșise	ticăloșiserăm	ticăloșiserăți	ticăloșiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să ticăloșesc	să ticăloșești	să ticăloșească	să ticăloșim	să ticăloșiți	să ticăloșească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		ticăloșește			ticăloșiți
	negative		nu ticăloși			nu ticăloșiți