tufăior

Romanian

Etymology

From tufă +‎ -ior.

Noun

tufăior m (plural tufăiori)

1. diminutive of tufă

Declension

Declension of tufăior

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) tufăior	tufăiorul	(niște) tufăiori	tufăiorii
genitive/dative	(unui) tufăior	tufăiorului	(unor) tufăiori	tufăiorilor
vocative	tufăiorule		tufăiorilor

References

• tufăior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN