tută

See also: tuta

Romanian

Noun

tută f (plural tute)

1. Obsolete form of turtă.

Declension

Declension of tută

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) tută	tuta	(niște) tute	tutele
genitive/dative	(unei) tute	tutei	(unor) tute	tutelor
vocative	tută, tuto		tutelor

References

• tută in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN