veșnic
Romanian edit
Etymology edit
From older form vecinic, from Old Church Slavonic вѣчьнъ (věčĭnŭ, “eternal”), from Proto-Slavic *věčьnъ.
Pronunciation edit
Adjective edit
veșnic m or n (feminine singular veșnică, masculine plural veșnici, feminine and neuter plural veșnice)
Declension edit
Declension of veșnic
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | veșnic | veșnică | veșnici | veșnice | ||
definite | veșnicul | veșnica | veșnicii | veșnicele | |||
genitive/ dative |
indefinite | veșnic | veșnice | veșnici | veșnice | ||
definite | veșnicului | veșnicei | veșnicelor | veșnicilor |
Derived terms edit
Adverb edit
veșnic
- eternally, perpetually
- Synonyms: întotdeauna, totdeauna, etern, perpetuu, continuu