vinifica

Italian

Verb

vinifica

1. inflection of vinificare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Portuguese

Verb

vinifica

1. inflection of vinificar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

From vin +‎ -ifica. Calque of French vinifier.

Verb

a vinifica (third-person singular present vinifică, past participle vinificat) 1st conj.

1. to vinify

Conjugation

    conjugation of vinifica (first conjugation, no infix)

infinitive			a vinifica
gerund			vinificând
past participle			vinificat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	vinific	vinifici	vinifică	vinificăm	vinificați	vinifică
	imperfect	vinificam	vinificai	vinifica	vinificam	vinificați	vinificau
	simple perfect	vinificai	vinificași	vinifică	vinificarăm	vinificarăți	vinificară
	pluperfect	vinificasem	vinificaseși	vinificase	vinificaserăm	vinificaserăți	vinificaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să vinific	să vinifici	să vinifice	să vinificăm	să vinificați	să vinifice
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		vinifică			vinificați
	negative		nu vinifica			nu vinificați

Spanish

Verb

vinifica

1. inflection of vinificar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative