vociferant

See also: vociférant

English

Etymology

From Latin vōciferāns (present participle).

Adjective

vociferant (comparative more vociferant, superlative most vociferant)

1. noisy; clamorous

Catalan

Pronunciation

• IPA^(key): (Central) [bu.si.fəˈɾan]
• IPA^(key): (Balearic) [vo.si.fəˈɾant]
• IPA^(key): (Valencia) [vo.si.feˈɾant]

Verb

vociferant

1. gerund of vociferar

Romanian

Etymology

Borrowed from French vociferant.

Noun

vociferant m (plural vociferanți)

1. vociferating

Declension

Declension of vociferant

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) vociferant	vociferantul	(niște) vociferanți	vociferanții
genitive/dative	(unui) vociferant	vociferantului	(unor) vociferanți	vociferanților
vocative	vociferantule		vociferanților