vomătură

Romanian

Etymology

From voma +‎ -ătură.

Noun

vomătură f (plural vomături)

1. vomit

Declension

Declension of vomătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) vomătură	vomătura	(niște) vomături	vomăturile
genitive/dative	(unei) vomături	vomăturii	(unor) vomături	vomăturilor
vocative	vomătură, vomăturo		vomăturilor

References

• vomătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN