zimțui

Romanian

Etymology

From zimț +‎ -ui.

Verb

a zimțui (third-person singular present zimțuiește, past participle zimțuit) 4th conj.

1. to jag

Conjugation

    conjugation of zimțui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a zimțui
gerund			zimțuind
past participle			zimțuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	zimțuiesc	zimțuiești	zimțuiește	zimțuim	zimțuiți	zimțuiesc
	imperfect	zimțuiam	zimțuiai	zimțuia	zimțuiam	zimțuiați	zimțuiau
	simple perfect	zimțuii	zimțuiși	zimțui	zimțuirăm	zimțuirăți	zimțuiră
	pluperfect	zimțuisem	zimțuiseși	zimțuise	zimțuiserăm	zimțuiserăți	zimțuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să zimțuiesc	să zimțuiești	să zimțuiască	să zimțuim	să zimțuiți	să zimțuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		zimțuiește			zimțuiți
	negative		nu zimțui			nu zimțuiți