înmuia

Romanian

Etymology

From în- +‎ muia.

Verb

a înmuia (third-person singular present înmoaie, past participle înmuiat) 1st conj.

1. (transitive) to wet, moisten, douse, soak

   Synonyms: muia, umezi, îmbăia, uda

2. (transitive, reflexive) to soften

   Synonym: muia

   Ea a înmuiat inima mea. ― She has softened my heart.

3. (transitive, reflexive) to tame, to calm

   Synonym: îmblânzi

Conjugation

    conjugation of înmuia (first conjugation, no infix)

infinitive			a înmuia
gerund			înmuind
past participle			înmuiat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înmoi	înmoi	înmoaie	înmuiem	înmuiați	înmoaie
	imperfect	înmuiam	înmuiai	înmuia	înmuiam	înmuiați	înmuiau
	simple perfect	înmuiai	înmuiași	înmuie	înmuiarăm	înmuiarăți	înmuiară
	pluperfect	înmuiasem	înmuiaseși	înmuiase	înmuiaserăm	înmuiaserăți	înmuiaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înmoi	să înmoi	să înmoaie	să înmuiem	să înmuiați	să înmoaie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înmoaie			înmuiați
	negative		nu înmuia			nu înmuiați