însuma

Romanian

Etymology

From în- +‎ sumă.

Verb

a însuma (third-person singular present însumează, past participle însumat) 1st conj.

1. to total, to sum

Conjugation

    conjugation of însuma (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a însuma
gerund			însumând
past participle			însumat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	însumez	însumezi	însumează	însumăm	însumați	însumează
	imperfect	însumam	însumai	însuma	însumam	însumați	însumau
	simple perfect	însumai	însumași	însumă	însumarăm	însumarăți	însumară
	pluperfect	însumasem	însumaseși	însumase	însumaserăm	însumaserăți	însumaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să însumez	să însumezi	să însumeze	să însumăm	să însumați	să însumeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		însumează			însumați
	negative		nu însuma			nu însumați