autoproteja

Romanian

Etymology

From auto- +‎ proteja.

Verb

a autoproteja (third-person singular present autoprotejează, past participle autoprotejat) 1st conj.

1. to protect oneself in self-defence

Conjugation

    conjugation of autoproteja (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a autoproteja
gerund			autoprotejând
past participle			autoprotejat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	autoprotejez	autoprotejezi	autoprotejează	autoprotejăm	autoprotejați	autoprotejează
	imperfect	autoprotejam	autoprotejai	autoproteja	autoprotejam	autoprotejați	autoprotejau
	simple perfect	autoprotejai	autoprotejași	autoprotejă	autoprotejarăm	autoprotejarăți	autoprotejară
	pluperfect	autoprotejasem	autoprotejaseși	autoprotejase	autoprotejaserăm	autoprotejaserăți	autoprotejaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să autoprotejez	să autoprotejezi	să autoprotejeze	să autoprotejăm	să autoprotejați	să autoprotejeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		autoprotejează			autoprotejați
	negative		nu autoproteja			nu autoprotejați

Spanish

Verb

autoproteja

1. only used in me autoproteja, first-person singular present subjunctive of autoprotegerse
2. only used in se autoproteja, third-person singular present subjunctive of autoprotegerse
3. only used in se ... autoproteja, syntactic variant of autoprotéjase, third-person singular imperative of autoprotegerse