bilit

See also: bílit

Hungarian

Etymology

bili +‎ -t

Pronunciation

• IPA^(key): [ˈbilit]
• Hyphenation: bi‧lit

Noun

bilit

1. accusative singular of bili

Romanian

Etymology

Unknown.

Adjective

bilit m or n (feminine singular bilită, masculine plural biliți, feminine and neuter plural bilite)

1. whitened

Declension

Declension of bilit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	bilit		bilită	biliți	bilite
	definite	bilitul		bilita	biliții	bilitele
genitive/ dative	indefinite	bilit		bilite	biliți	bilite
	definite	bilitului		bilitei	biliților	bilitelor

References

• bilit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN