cădi

See also: Appendix:Variations of "cadi"

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic кадити (kaditi), from Proto-Slavic *kaditi.

Verb

a cădi (third-person singular present cădește, past participle cădit) 4th conj.

1. to cense, to burn incense

   Synonym: cădelnița

Conjugation

    conjugation of cădi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a cădi
gerund			cădind
past participle			cădit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	cădesc	cădești	cădește	cădim	cădiți	cădesc
	imperfect	cădeam	cădeai	cădea	cădeam	cădeați	cădeau
	simple perfect	cădii	cădiși	cădi	cădirăm	cădirăți	cădiră
	pluperfect	cădisem	cădiseși	cădise	cădiserăm	cădiserăți	cădiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să cădesc	să cădești	să cădească	să cădim	să cădiți	să cădească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		cădește			cădiți
	negative		nu cădi			nu cădiți