confrunta
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French confronter, modeled on înfrunta.[1]
Pronunciation
editAudio: (file)
Verb
edita confrunta (third-person singular present confruntă, past participle confruntat) 1st conj.
- to confront
Conjugation
edit conjugation of confrunta (first conjugation, no infix)
infinitive | a confrunta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | confruntând | ||||||
past participle | confruntat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | confrunt | confrunți | confruntă | confruntăm | confruntați | confruntă | |
imperfect | confruntam | confruntai | confrunta | confruntam | confruntați | confruntau | |
simple perfect | confruntai | confruntași | confruntă | confruntarăm | confruntarăți | confruntară | |
pluperfect | confruntasem | confruntaseși | confruntase | confruntaserăm | confruntaserăți | confruntaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să confrunt | să confrunți | să confrunte | să confruntăm | să confruntați | să confrunte | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | confruntă | confruntați | |||||
negative | nu confrunta | nu confruntați |
Related terms
editReferences
edit- ^ confrunta in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)