cuviincios

Romanian

Etymology

From cuviință +‎ -os.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˌku.vi.inˈt͡ʃʲos/

Adjective

cuviincios m or n (feminine singular cuviincioasă, masculine plural cuviincioși, feminine and neuter plural cuviincioase)

1. proper
2. becoming, proper, decorous
3. decent
4. polite
5. deferent

Declension

Declension of cuviincios

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	cuviincios		cuviincioasă	cuviincioși	cuviincioase
	definite	cuviinciosul		cuviincioasa	cuviincioșii	cuviincioasele
genitive/ dative	indefinite	cuviincios		cuviincioase	cuviincioși	cuviincioase
	definite	cuviinciosului		cuviincioasei	cuviincioșilor	cuviincioaselor

Synonyms

• (proper): potrivit
• (decent): decent, cumsecade
• (polite): politicos

Adverb

cuviincios

1. decently
2. properly