deșoca
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a deșoca (third-person singular present deșochează, past participle deșocat) 1st conj.
- to take someone out of a shock
Conjugation edit
conjugation of deșoca (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a deșoca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | deșocând | ||||||
| past participle | deșocat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | deșochez | deșochezi | deșochează | deșocăm | deșocați | deșochează | |
| imperfect | deșocam | deșocai | deșoca | deșocam | deșocați | deșocau | |
| simple perfect | deșocai | deșocași | deșocă | deșocarăm | deșocarăți | deșocară | |
| pluperfect | deșocasem | deșocaseși | deșocase | deșocaserăm | deșocaserăți | deșocaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să deșochez | să deșochezi | să deșocheze | să deșocăm | să deșocați | să deșocheze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | deșochează | deșocați | |||||
| negative | nu deșoca | nu deșocați | |||||