dezbarca

Romanian

Etymology

From dez- +‎ barcă. Calque of Italian disbarcare or calque of French débarquer.

Verb

a dezbarca (third-person singular present dezbarcă, past participle dezbarcat) 1st conj.

1. to land (from a ship)

Conjugation

    conjugation of dezbarca (first conjugation, no infix)

infinitive			a dezbarca
gerund			dezbarcând
past participle			dezbarcat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	dezbarc	dezbarci	dezbarcă	dezbarcăm	dezbarcați	dezbarcă
	imperfect	dezbarcam	dezbarcai	dezbarca	dezbarcam	dezbarcați	dezbarcau
	simple perfect	dezbarcai	dezbarcași	dezbarcă	dezbarcarăm	dezbarcarăți	dezbarcară
	pluperfect	dezbarcasem	dezbarcaseși	dezbarcase	dezbarcaserăm	dezbarcaserăți	dezbarcaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să dezbarc	să dezbarci	să dezbarce	să dezbarcăm	să dezbarcați	să dezbarce
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		dezbarcă			dezbarcați
	negative		nu dezbarca			nu dezbarcați

References

• dezbarca in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN