dobitocie

Romanian

Etymology

From dobitoc +‎ -ie.

Noun

dobitocie f (plural dobitocii)

1. stupidity

Declension

Declension of dobitocie

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) dobitocie	dobitocia	(niște) dobitocii	dobitociile
genitive/dative	(unei) dobitocii	dobitociei	(unor) dobitocii	dobitociilor
vocative	dobitocie, dobitocio		dobitociilor