estorca
Italian
editVerb
editestorca
- inflection of estorcere:
Anagrams
editRomanian
editVerb
edita estorca (third-person singular present estorchează, past participle estorcat) 1st conj.
- Alternative form of extorca
Conjugation
edit conjugation of estorca (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a estorca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | estorcând | ||||||
past participle | estorcat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | estorchez | estorchezi | estorchează | estorcăm | estorcați | estorchează | |
imperfect | estorcam | estorcai | estorca | estorcam | estorcați | estorcau | |
simple perfect | estorcai | estorcași | estorcă | estorcarăm | estorcarăți | estorcară | |
pluperfect | estorcasem | estorcaseși | estorcase | estorcaserăm | estorcaserăți | estorcaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să estorchez | să estorchezi | să estorcheze | să estorcăm | să estorcați | să estorcheze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | estorchează | estorcați | |||||
negative | nu estorca | nu estorcați |