evidenția

Romanian

Etymology

From evidență +‎ -a.

Verb

a evidenția (third-person singular present evidențiează, past participle evidențiat) 1st conj.

1. to emphasize

Conjugation

    conjugation of evidenția (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a evidenția
gerund			evidențiind
past participle			evidențiat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	evidențiez	evidențiezi	evidențiază	evidențiem	evidențiați	evidențiază
	imperfect	evidențiam	evidențiai	evidenția	evidențiam	evidențiați	evidențiau
	simple perfect	evidențiai	evidențiași	evidenție	evidențiarăm	evidențiarăți	evidențiară
	pluperfect	evidențiasem	evidențiaseși	evidențiase	evidențiaserăm	evidențiaserăți	evidențiaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să evidențiez	să evidențiezi	să evidențieze	să evidențiem	să evidențiați	să evidențieze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		evidențiază			evidențiați
	negative		nu evidenția			nu evidențiați